După ce socrul mic Traian Băsescu a obţinut succese deosebite pe linie de administraţie locală, transformând capitala într-o floare şi piatra cubică în asfalt solubil, băştinaşii au hotărât să-l promoveze pre-şi anume- dinte. Nu e clar dacă au facut-o ca să scape de el de la primărie sau pentru a asigura generalizarea modelelor de gropi în asfalt ” Crângaşi 3″ , “Ştefan cel Mare 20cm” şi ” groapa comună de capitală europeană” . Nici nu contează.
Consecvenţi principiului ” totul începe şi se termină cu bordura” locuitorii capitalei patriei noastre au continuat linia pedelică de dezagregare a urbei prin alegerea adrieanului. Iar acum se pregătesc să voteze din nou. Cu cine nu ştim, dar nu avem îndoieli că va fi spectaculos, vesel şi darnic la retrocedări.
După socrul mic acum şi Radu Berceanu se visează preşedinte de consiliu judeţean. Că acolo-i gras morunul şi plin de icre ( bine, bre, moruniţa!).
Am tras o cinzeacă, m-am râs şi mi-am lăsat memoria să funcţioneze anapoda. Şi aşa m-am trezit amintindu-mi de perioada veseliei cederiste. pe când socrul mic era ministrul la transporturi şi zbiera cu bojocii umflaţi ca românilor nu le trebuiesc autostrăzi şi că nici peste douăzeci de ani traficul din România nu va impune existenţa unor asemenea autostrăzi. Mare clarvăzător ! La vreo zece ani după, văzând că nici girofarul nu-l mai scoate din ambuteiaj, s-a răzgândit, indicând strategic ca ” firmele româneşti ” trebuie implicate în construcţia autostrăzilor. Care autostrăzi ? Alea de care nu e nevoie ? Asta n-a spus, dar am eu aşa o bănuială că a spus care firme anume trebuiesc implicate. Cum nu am bileţelul cu pricina, e doar bănuială.
În aceeaşi perioadă de taxe pe scaune şi veselă guvernare pedisto-cederistă, pan Berceanu belea mineritul românesc, plătind jde miliarde, sute de miliarde pe salarii compensatorii. Şi tot aşa cu forţă analitică şi belşug de clarviziune ne explica ‘mnealui câte de nerantabilă e energia produsă din cărbune. Adică din cărbune românesc. Că termocentralele pe gaze naturale şi petrol sunt mult mai rentabile.
Au trecut nişte anişori. Nu mulţi. Petrolul a sărit de suta de dolari barilul. ( pe vremea berceanului era pe la vreo douăzeci şi nişte ceva). Gazele naturale le plătim cu cât vrea neamţul şi mai ales rusul. Gropile în asfalt au cunoscut mutaţii spectaculoase, iar un pe Valea Prahovei sau vara la mare e un sport extrem.
Aşa că există toate premizele ca Berceanu să câştige preşedinţia Consiliului Judeţean Dolj , socrul mic încă un mandat. Şi eventual şi flutur’li şi Olteanu.
Cum spunea o gânditoare din ograda pedelică ” ciocu’ mic voi, că acum suntem noi la putere” . Hai baftă şi la vot cu voi !
