Ieri, incitat de un text al domnului Constantin Gheorghe, vă invitam la o discuţie. Şi răspunsul a fost pe măsura aşteptărilor. Discuţia e abia la început şi se anunţa teribil de interesantă. Aşa că l-am convocat pe rabbi să o modereze.
Şi dacă tot ne-am pus pe dezbătut, hai să mai luăm ceva la mestecat. Ieri constatam noi ca ” Pupatul în cur is forever” . Nu trece mult timp şi citim în Cotidianul ( evident) o lungă şi complicată lămurire. În care domnul Ioan T. Morar ne explică pe silabe - ca să fie sigur ca pricepem- cum era pe atunci cu pupatul în cur. Care, vedeţi voi, nu se executa aşa aiurea în tramvai, ci pe un preţ: o ieşire din ţară. De acord, domnu’ Morar. Aşa e. Ăsta era preţul pe atunci. Dar acum ? Tot o ieşire ? Cu numirea de ambasador la mână ? Hai, spuneţi-ne preţul. Şi dacă e un preţ bun nu mai spunem nimic.
Să fim bine înţeleşi. Doar cine nu a trăit acele vremuri se poate repezi să facă pe judecătorul. Viaţa era al naibii de complicată pe vrema piticului. Şi nu puţini au fost puşi în situaţia de a face compromisuri, de a se purta împotriva firii lor şi credinţei lor, pentru că nu aveau de ales. Şi nu e drept să ne pripim cu judecăţile. Fiecare are de ispăşit, în primul rând, în faţa propriei conştiinţe. Cine are aşa ceva. Dar la fel de bine trebuie să spunem că în aceeaşi vreme au existat şi oameni care nici n-au fugit din România, nici rahat nu au mâncat. Unii dintre ei plătind din greu pentru asta.
Aşa că, lămuriţi fiind ” cine ni sunt anti-comunştii, anti-securiştii” , vă poftim să spuneţi şi voi ce gândiţi. Şi să o punem ad-hoc nu de un CNSAS, dar de o adunare pentru curăţenia obrazului.
UPDATE: Nici nu am apucat bine să scriu cele de mai sus că Andrei Bădin a mai găsit ceva. Legat chiar de Ioan T. Morar. Care şi el, în juneţe, dădea cu boticul pe la maro. În cazul ăsta preţul e incert. Bre, ce e şi în ograda eoliană ! Ce mirosuri ! Comentarii ?
UPDATE numarul 2: Pentru a fi cinstiţi, vă trimitem şi la blogul domnului Morar. Care ne arată limba, să vedem că nu e maro. Link-ul vi-l căutaţi şi singuri. Pentru că pe noi nu ne-a convins.
UPDATE numarul 3: Andrei Bădin vrea să facă o treabă isprăvită. Şi îi cam iese.