Blogul ăsta n-ar face doi bani fără voi, cititorii noştri. Şi m-am hotărât să o recunosc şi să vă mulţumesc. Pentru că, mulţumită vouă, blogul ăsta nu mai e doar al meu şi al lui Moshe.
Link-urile furnizate de voi, comentariile voastre sunt de multe ori mai interesante decât articolele noastre. Şi, har Domnului, atunci când o luăm pe mirişte, tot voi ne luaţi la remorcă.
Alergând între două bloguri şi scrisul celălalt îmi vine, deseori, greu să păstrez ritmul pe care mi l-am impus. Ieri, comentând pe blogul Corinei Creţu, natura aiurită şi Alzheimerul incipient m-au făcut să-i încurc pe Kant cu Nietzsche. Alt’ dată m-am trezit furnizând un comentariu, dar uitând să dau link-ul spre ştirea propriu - zisă. Dar aţi apărut voi, prietenii noştri, în ajutor. Leibovici - mulţumesc, Leibovici- dându-mi cu Immanuelul în cap. Alţii furnizând link-urile corecte. Tuturor vă mulţumesc. Rămâneţi vigilenţi, dar, hei, nu prea tare că ne bagă rabbi la tuns canişii.
Cat despre greseli, toti gresim, nu va mai faceti atatea probleme. O zi buna. Si multumesc.
