Bre, nu-l înghit pe Pavelescu nici cu sifon, nici dat prin blender. Îmi e la fel de simpatic ca mătreaţa pe reverul sacoului. E traseist, gargaragiu şi… mă rog, am eu motivele mele să-l iubesc ca pe un supozitor. Da’ asta-i treaba mea.
Acu’ vine partea aia de ne râdem. Păi, să vii tu, tată de succesuri şi să faci caterincă de “avocatul ăla mic cu capu’ mare ” , când tu îl ai în lesă, la editat de fraze, pe mini-Me Boc, mi se pare demn de premiul Nobel la panaramă. Da’ ce ? Boc e vreunu’ lovit de gigantism şi nu ne-am dat noi seama ? O fi el din Cluj, precum Ghiţă Mureşan, dar, hai să fim serioşi, dacă îl aşezi lângă masă nu vede solniţa. Ori o avea căpşorul micuţ şi graţios ca bobul de măzăriche ? Că avocat ştim sigur că e.
Zău, bre, nea zeus, hai că ai început să le scapi ca baba după fasole. Eu ştiu că tu ai capu’ mic, coaja groasă şi creierul se cam bălăngăne, da’ acu’ îi vrei chiar pe toţi aşa ? Hai valea, că iar ai vorbit matol.
Postat in Camera de garda | Tags: basescu pavelescu boc mini-me
)
