Timpul, 1880

Cum mâine sărbătorim ziua lui, am găsit potrivit acest citat. Mihail Eminescu- Revoluţia şi revoluţionarii , Ziarul Timpul, 18 iulie 1880.
În secolul nostru a căzut stavila care despărţea pînă mai ieri pe om de toată scara fiinţelor organice. Deşi ridicat, prin raţiunea sa, asupra întregei scări, omul azi a ajuns să recunoască că deosebirea între el şi lumea organică inferioarănu este absolută. Cu toată elasticitatea inteligenţei şi adaptabilitatea fizicului său, omul va vedea uşor că statul regulat pecare-l au albinele şi furnicele nu este decît prototipul în mic al statului omenesc; va recunoaşte apoi că, deşi în muşuroaieşi stupi nu există parlament, nici codice scris, nici gazete, totuşi domină acolo o ordine naturală, o repartiţie a muncii, odespărţire în clase, un serviciu al siguranţei publice chiar. Fiindcă regina albinelor e sora tuturor celorlalte, precum şimuma unui viitor popor de albine, a unui viitor roi, cugetătorul va vedea în calitatea cea întîi o analogie cu vechearegalitate, cînd monarhul era  primus inter pares, în a doua calitate acea elementară putere de formaţiune a statelor, patria potestas.
Iată dar viaţa unui popor mic, care se petrece în cadrul unui stup, cu una sau două emigraţiuni pe an cari secolonizează într-alte locuri sub regine nouă. Ba se poate introduce în mod artificial pînă şi războiul civil în statulalbinelor. Închizînd două roiuri la un loc, ele intră în luptă, pînă ce una din regine cade — iată războiul de succesiune.Astfel vom vedea esplicîndu-se marea migraţiune a popoarelor din evul mediu; sînt roiurile tinere de albine cuvîntătoare, care, nemaiavînd loc în patria veche, curg sub şefi noi înEuropa, lăsînd roiurile părinteşti şi vechile instituţii în pămîntul Asiei.
Interesantă însă rămîne soarta trîntorilor. Din momentul în care nu mai îndeplinesc niciun rol în viaţa socială a statului albinelor sînt înlăturaţi. Astfel societatea albinelor arerevoluţiile ei. Ca dovadă însă despre înţelepciunea înnăscută a naturii, alături cu cea cîştigată aomului, trîntorii societăţii omeneşti, demagogii, cari nu îndeplinesc nici un rol în viaţa statuluidecît acela de-a trăi din esploatarea şi amăgirea mulţimii, nu împărtăşesc soarta colegilor lor din statul albinelor. Trăind din avutul comun fără a produce nimic, plătesc cu fraze şi cuneliniştirea societăţii binefacerile ei.

(…)

Ca să arătăm analogiile vom reproduce următoarele pasaje din volumul întîi al scrierii d-lui Teulescu:
Ludovic al XVI [-lea] n-a ştiut că lucrul cel mai rar ce se poate găsi în reformatorii unei naţii este onestitatea şi lealitatea. El n-a putut înţelege că în pieptul acelora cari pledează cu prea multă ardoare pentru binele public rareori se găseşte devotamentul şi dezinteresarea.Regele nu înţelegea că oamenii politici sînt oameni cari caută a-şi ascunde cugetările şi cei ce îmbrăţişază cauza poporului mai totdeunacaută cum să specule această cauză. Poporul este credul şi advocaţii săi adesea sînt perfizi.

Şi-n Franţa patriotismul subliniat era în floare.Ţara începea a se împărţi în două tabere: în patrioţi şi aristocraţi, bunăoară ca şi la noi, în reversibili şi reacţionari. Hainia, din toate pasiunile sale, este cea mai lesne de linguşit. Acesta era elementul cu care se nutreau clubiştii. Aci se denunţaucugetările cutărui om, se înnegreau intenţiile celuilalt, se declama în contra deputaţilor, a miniştrilor, a regelui, a reginei, a naţiei şi a tot ce părea că nu merge în spiritul şi cu pasiunile acelei aglomeraţiuni de individe cari populau salele cluburilor.

Advertisements

3 Comments

Filed under carti citite de altii

3 responses to “Timpul, 1880

  1. Constantin Noica: “Cu numele lui magic deschidem toate porţile spiritului.”
    Restul e mirare şi aplecare de frunte!

  2. lol

    Stiu eu ce sa spun ,l-am intrebat si pe nea Stere ,zice sa imi vad de cilti mei ,ca nu tot ce zboara se maminca .Cica nu pot sa rezolv eu pe toate ,asa o fi !. 😆

  3. vax-albina

    Eminescu: “Cât timp, prin urmare, destinele ţării, vor fi încredinţate pe
    mâinile unor astfel de oameni, pentru cari cuvintele de patriotism
    şi de conservaţiune naţională nu sunt decât mijloace întrebuinţate
    pentru căpătuiala partidului, vom avea să înregistrăm cu durere
    bilanţul de care am vorbit mai sus şi care se traduce prin
    degenerarea fizică şi intelectuală a naţiunii” din Timpul 4 dec. 1882

COMENTEZI?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s