Politica de vineri seara

Au mai rămas mai puţin de trei luni pâna la alegerile parlamentare, iar lucrurile par mai încurcate ca niciodată. Situaţia în care ne aflăm ne impune să acceptăm că, anul acesta, nu vom mai asista la o luptă între partide, ci la un război nemilos între două blocuri: blocul anti şi blocul pro-Băsescu. În blocul anti-Băsescu, USL este forţa dominantă, deşi se vor alătura probabil şi câteva partide de apartament, din categoria celor care dau mereu culoare alegerilor româneşti. De partea cealaltă avem o alianţă a partidelor de apartament, inventate tocmai pentru a livra electoratului imaginea unui Băsescu susţinut de mai multe formaţiuni politice, nu doar de către PDL, care la rândul său este pe cale să devină un partid de apartament. Unii pot fi tentaţi să mai introducă în discuţie o a treia forţă: PPDD, partidul construit din ambalase de biscuiţi de către Dan Diaconescu. Cred că e greşit: PPDD nu e nici “forţă”, nici “a treia”, e doar încă o fetidă secreţie băsistă.

USL îşi propune să formeze viitorul guvern, iar pentru a atinge acest obiectiv are de rezolvat mai multe probleme. Deşi sondajele de opinie indică un USL care ar putea obţine mai mult de 50% dintre mandate, socoteala e ceva mai complicată. Mai întâi USL ar trebui să şi obţină acele mandate, nu doar în sondaje, ci la urne. Apoi ar trebui ca USL să îşi poată păstra acele mandate pentru a-şi impune propriul guvern. Ori, experienţa alegerilor trecute ( din care se pare că nu s-a învăţat nimic!) arată că asta nu e deloc simplu.

Prima dificultate a USL vine din prezenţa la guvernare. Nu mai repet truismul arhi-cunoscut: guvernarea erodează. Erodarea vine şi fără bălbele/prostiile pe care guvernul USL le-a comis în cele câteva luni de mandat. În lunile următoare guvernul USL va fi supus unui adevărat asediu, iar atacurile, aşa cum se întâmplă în campania electorală, nu vor respecta nicio regulă de fair-play. Problemele pe care le are de rezolvat guvernul Ponta nu sunt nici puţine, nici simple, iar apropierea iernii nu face deloc lucrurile mai uşoare. Cea mai mare greşeală pe care o poate face Ponta este să angajeze guvernul, acum, în lupta politică. Deja a făcut asta, în campania pentru referendum, şi costurile sunt semnificative. Obiectivul executivului ar trebui să fie buna gestionare a treburilor ţării, până la alegeri şi legea bugetului.

O a doua problemă pe care USL trebuie să şi-o rezolve ţine de reglarea propriului metabolism. Deşi, cu multă stăruinţă, se doreşte insuflarea convingerii că USL reprezintă un bloc de neclintit, în interior alianţa este îngrijorător de fragilă, iar principala problemă e dată de cel mai puternic partid al alianţei: PSD. PSD pare, în permanenţă, că deţine o agendă proprie, separată de cea a USL. Un exemplu semnificativ este ciudata şi de neînţeles alianţă cu partidul lui Gabriel Oprea, fără ştiinţa şi fără consultarea aliaţilor din USL. În felul ăsta UNPR intră în USL aşa cum a intrat şi în Parlament, pe uşa din dos, fără merit. Prezenţa UNPR în USL, introdus de către Ponta, în felul pe care tocmai l-am pomenit, reprezintă o certă vulnerabilitate. Mandatele pe care uneperiştii le vor obţine, sub umbrela USL, nu sunt mandate pe care se poate conta pentru obţinerea majorităţii parlamentare. Doar un imbecil se poate îndoi că, după alegeri, Oprea va merge cu cel de la care va obţine mai mult. La mandatele UNPR adăugaţi şi mandatele pe care le vor obţine traseiştii adoptaţi cu mult prea mult entuziasm de către partidele din USL. Apoi partidele din USL au deja riscul trădătorilor din interior – să mai amintesc de Meleşcanu sau Maior?

Alianţele bizare, cu partide dubioase sau personaje cel puţin exotice ( ca Remus Cernea) sunt neconvingătoare şi lipsite de orice fel de beneficii, ba dimpotrivă. Cei de la PDL nu vor ezita să speculeze orice astfel de gafe ( ca în cazul ciudatei asocieri cu Dogaru). Nici aşezarea în posturi  cheie a unor foşti oameni apropiaţi de Băsescu nu cred că face vreun bine – dau doar exemplul lui Claudiu Săftoiu, paraşutat la TVR pentru naiba ştie ce merite.

Aşa cum tocmai am constatat, USL nu e pregătit pentru a gestiona eventuale presiuni externe. Şi acestea nu vor lipsi. Este esenţial ca, în perioada care va urma, acest neajuns să fie corijat. Acesta reprezintă deja un subiect în sine, pe care am să-l dezvolt, poate, cu altă ocazie. Problema majoră a USL este că, la acest moment, nu are nicio personalitate cu influenţă la nivel european, atât cât ar putea avea un politician român. Ne place sau nu, Monica Macovei are aşa ceva. Printre intelectualii afiliaţi sau stipendiaţi de Băsescu se mai află şi alte personalităţi de relativă influenţă. Ori USL duce lipsă de aşa ceva. Şi mă tem că duce lipsă şi de viziune – ori dacă aceasta există, până acum a fost păstrată la loc tainic.

Mai adăugaţi la toate acestea şi alte elemente de care e bine să se ţină seama: problemele (încă nerezolvate) de imagine ale domnului Ponta, epuizarea resurselor de simpatie pentru Ponta şi Antonescu, resursele limitate, dosariadele ( care vor continua), etc. USL rămâne favorit, dar nu are foarte mult timp la dispoziţie pentru a se pregăti de alegeri aşa cum trebuie. Hibernarea în culcuşul “noi suntem USL, favoriţi, iar 7,4 milioane de anti-băsişti vor vota cu noi” e faliment curat.

De partea cealaltă avem alianţa pro-Băsescu, alcătuită dintr-un PDL care şi-a propus să se reformeze, dar care nu ştie prea bine ce şi cum ar trebui reformat, şi nişte caricaturi de partide cu al căror nume n-are sens să vă plictisesc. PDL îşi imaginează că înlocuirea lui Boc cu Blaga, trecerea la izolare a Elenei Udrea şi alianţa cu nişte partiduleţe de garsonieră poate face uitată scârba românilor de tot ce a însemnat PDL şi Băsescu. Ciudaţii apăruţi peste noapte, cu marele şi unicul merit de a se declara şi manifesta ca nişte băsişti istericie, ar trebui să fie pavăza sub care PDL să îşi ascundă toate beteşugurile. Problema este că personajele astea ridicole nu au nici notorietate ( deşi se lucrează destoinic la asta), nici credibilitate. Transplantul unor nervoşi ca generatorul de zgomot, Pavelescu, sau împăierea şi proptirea în fereastră a lui MRU ori ascunderea PDL sub numele a tot felul de alianţe  nu schimbă cu nimic evidenţa: avem de a face cu gruparea băsiştilor. Băsescu rămâne blestemul şi binecuvântarea pedeliştilor.

Alianţa băsistă mizează pe un scor de peste 25 %, care i-ar permite ca, în anumite combinaţii, să revină la guvernare. Pentru ca asta se întâmplă, cei de la PDL au nevoie ca PPDD să măture îndeajuns de multe procente de la nemulţumiţii de USL. Însumând aceste eventuale procente ale PDL cu cele ale PPDD, UDMR şi ale trădătorilor din USL se speră pe constituirea unei viitoare majorităţi. Problema  majoră a băsiştilor este, acum, lipsa de acces la resurse, situaţie cu care nu se pot obişnui, dar mai ales sentimentul de insecuritate. Puţini dintre pedelişti au certitudine că, la viitoarele alegeri, mai pot obţine un mandat rămânând lângă Băsescu. În acelaşi timp teama de dosare îi paralizează.

Avantajele alianţei băsiste sunt serviciile, parchetul şi sprijinul extern. Iar lucrurile astea pot cântări enorm. Chiar dacă, la masa verde, Băsescu a reuşit să îşi păstreze mandatul, votul celor 7,4 milioane de români i-a speriat pe mulţi pedelişti. Cartea majoră pe care se pare că vor să joace cei din alianţa băsistă a devenit cartea ideologică. Orice proiect de guvernare e necredibil, orice promisiune alunecă în ridicol, pentru că experienţa guvernărilor PDL e îndeajuns de recentă şi de vie, aşa că alianţa băsistă va miza pe mesajul ideologic, afirmându-se ca armată a dreptei româneşti. Sigur că, pentru un observator raţional, lucrul acesta pare ridicol. Apostolii portocalii ai dreptei sunt foşti comunişti, deveniţi membri ai internaţionalei socialiste, după ’89, trecuţi la dreapta şi zbierându-şi acum apartenenţa la neo-con-ul isteric. E, totuşi, singurul mesaj pe care alianţa băsistă îl mai poate livra.

PPDD e un furuncul care a fost proiectat să adune toată mizeria din organismul corpului politic românesc. Ambele blocuri îşi imaginează că, după alegeri, mandatele eventual obţinute de PPDD le vor servi în consolidarea unei majorităţi. Nu puţini sunt useliştii care curtează “partidul” lui Diaconescu, mizând pe ciudate şi neserioase înţelegeri. De fapt PPDD e o construcţie securistă aflată în totalitate în slujba lui Băsescu. Orice alte discuţii sunt neserioase.

Suficient pentru o seară de vineri. Aici ne aflăm. USL trebuia să iasă rapid din narcoza photo opportunity-urilor, a zâmbetelor largi, a beţiei cu sondaje şi a auto-contemplării. Are o şansă reală de a câştiga alegerile, dar trebuie să se asigure că odată cu această câştigarea a alegerilor va obţine şi guvernarea. Şi, desigur, trebuie mai întâi să câştige acele alegeri. Pentru asta e nevoie de muncă serioasă, iar gafele nu mai sunt de admis.  Personal m-am plictisit să tot lansez astfel de semnale de alarmă, să fiu mustrat că nu sunt fervent şi necondiţionat susţinator al USL ( ca şi cum aş avea vreo astfel de obligaţie) şi că mă încăpăţânez să critic. În cele din urmă e treaba celor de la USL să-şi câştige bătăliile. Dacă pot. Cea mai bună modalitate prin care noi îi putem susţine este să le arătăm ce nu este în regulă. Dacă suntem constant ignoraţi sau primim ( aşa cum mi se tot întâmplă, recent) răspunsuri în doi peri, rostite pe un ton suficient, de hrănaci ai politichiei care le ştiu pe toate, atunci alegerile din decembrie vor fi o repetare a referendumului: am câştigat, deci n-am obţinut nimic.

P.S. Nu sunt un susţinător al lui Patapievici. Dimpotrivă. Îl detest cu mare cheltuială de resurse. Andrei Marga îmi e, din contră, simpatic. Totuşi, numirea lui Marga la ICR, după plecarea lui Patapievici, mi se pare încă o greşeală. Am înţeles, Marga e intelectual, e de-al nostru, trebuie să-i găsim ceva, un post de ministru, dacă nu … unul de ambasador, dacă nu… unul de şef la ICR. Pe bune, atât putem? Asta e tot ce poate scoate USL în materie de prezenţă intelectuală?

 

Leave a comment

Filed under Rabbi zice

0 responses to “Politica de vineri seara

  1. Ponta lucreaza din greu pentru campanie. Prin rectificarea bugetara a taiat 2mld euro de la investitii pentru a avea bani de buzunar in alegeri, pentru pomenile electrorale tradional FSN-isto – PSD-iste: cresteri de pensii, de salarii, ajutoare sociale diverse, etc.
    Inca o ilustrare a modului magistral in care aceste creaturi considera ca trebuie condusa tara, dupa ce au facut praf imaginea in plan intern si extern, au distrus credibilitatea in institutii, etc.
    Tot inainte, catre orizonturi rosii, mai spre rasarit.

  2. ANONIMUS

    Teoria ca frica pazeste slanina ar trebui sa functioneze.Idea ca PDL-ul si caraghiosii care se dau in stamba sunt atat de urati de populatie incat o sa se castige usor, nu e sanatoasa.Pana acum 5 luni PDL-ul conducea si prin intermediul conducerilor din teritoriu si a oamenilor de afaceri care-l sprijinea prin bani negrii si prin folosirea angajatilor lor.Nu trebuie uitat ca Referendumul n-a fost castigat si cu ajutorul acestora.Daca USL-ul nu schimba”calimera” in teritoriul nu face mare branza.Multi ce au castigat pe seama portocaliilor vor incerca sa-si pastreze situatia si banii.Aici trebuie apasat.Daca nu se incearca o propaganda de la om la om si a unei strategii de viitor ca schimbare economica,plus lamurirea populatiei ca iesirea la vot indiferent cu cine se voteaza face ca UDMR-ul sa nu intre in parlament ,ar fi de dorit.PPDD -ul are succes pentruca face propaganda pentru nivelul de IQ -a a tintei urmarite .Daca se colecteaza saliva celor care le curge din gura se poate face un fluviu, asa ca mare grija pentru a nu trata cu dispret pe cei prosti dar apti de a vota.Din pacate USL este obligat sa tina seama ca fara majoritatea de acum din parlament nu pot castiga in decembrie.Oricat de neplacut ,politica nu se poate face cu sfinti si moralisti.Si pe mine ma enerveaza Honorius si seniorul ,dar asta este.
    In teritoriul trebuie o mai mare verbalizare pentru voatarea in decembrie in sanul celor care nu voteaza deobicei.Trebuie cauta un punct sensibil pentru fiecare.Daca Dl Ponta nu face o figura demna si fara incercarea de a impaca si capra si varza la UE ,au dat-o dracului.Ar trebui sa-i puna in vedere Dl-ui Barroso ca el face politica celor 7.5 milioane si nu a PPE-ului si a CCR-ului singurii care-l sprijina pe Basescu.Ar trebui, desi cred ca Barroso si-a dat seama ce greseala a facut ,ca treburile,politica strategia Romaniei o face guvernul si parlamentul si sa faca bine sa tina legaturile
    oficiale cu Primul Ministru si nu a unei fantose.O poate face linistit caci la UE situatia PPE-ului nu e roza si nu poate face nimic Romaniei s-o preseze
    pe linie economica.Asa ca fara frica si cu “cojones”din dotare nu cu seminte de mac.In rest sper ca norocul si pronia ne salveaza in decembrie ,de Basescu .Apropo’sunt sigur ca Basescu a fost scuturat serios si i s-a spus ca a treia oara nimeni nu o sa-l apere daca nu’ joaca ” constitutial.

  3. Doua observatii: in aceeasi situatie cu UNPR-ul este si PC-ul. Iar fosti comunisti sunt in ambele tabere la fel de multi si de influenti. In rest, de acord cu ce spui tu. Mai putin cu sustinerea pentru USL.

COMENTEZI?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s