Şist, şest, şiş

Ieri, la Bârlad, câteva mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva exploatării gazelor de şist. Ori ăsta nu e puţin lucru, pentru că nu vezi în fiecare zi, în blânda şi toropita Moldovă, oameni răzvrătindu-se. Pe seară, cei de la Realitatea au încropit şi un soi de dezbatere ad hoc, legată tocmai de acest subiect. Prin dezbatere, în cazul ăsta, se înţelege o răsteală la grămadă, în care toată lumea zbiară şi nimeni nu ascultă. Rostul unei dezbateri, teoretic, ar fi acela de a scărpina faptele la dos, până când scapă de acolo adevărul. Practic nu se întâmplă niciodată aşa, pentru că nimeni nu ascultă argumentele, toţi sunt deja bine îmbibaţi cu propriul adevăr, aşa că totul se rezumă la zarvă şi trântit cu pumnul în masă.

Cei care pledează în favoarea exploatării gazelor de şist, autorităţi şi specialişti – cu sau făra ghilimele-, au misia de a părea convingători, deci convinşi. Asta e tot ce li se cere! ( de către cine ?!) Iar ei par să fi înţeles asta. Trebuie să pară convingători. Iar argumentele cu care încearcă să se achite de obligaţii sunt două: independenţa energetică şi locurile de muncă. Sigur că da, chestia asta cu independenţa energetică e servită de minune prin pasarea unei potenţiale resurse către o companie americană cu o solidă reputaţie de hrăpăreţ şi poluator. Cât despre locurile de muncă, asta e deja o poezea care plictiseşte. Pentru că locurile de muncă despre care vorbim sunt foarte puţine şi nu justifică nicicum riscurile implicate.

Google i-a făcut pe mulţi experţi în te miri ce, aşa că nicio mirare dacă descoperim că s-a umplut ferma de experţi în fracturare hidraulică, dar şi de experţi în mediu. N-o să mă apuc şi eu acum să dau din gugăl pentru a demonstra cât de expert sunt în povestea asta. Suficient să spun că, în mod limpede, metoda asta de exploatare e îndeajuns de controversată, a fost interzisă în multe locuri din lume, tocmai pentru că a produs efecte îngrijorătoare, aşa că asta ar trebui să fie îndeajuns pentru ca, cel puţin deocamdată, să spunem “pas”. Nu în prostia asta stă independenţa noastră energetică, azi.

Cei care alcătuiesc actuala putere păreau să aibă aceeaşi opinie pe când greblau în nisipul opoziţiei şi se opuneau guvernelor Boc şi Ungureanu, care la vremea aceea se arătau tare prietenoase cu şevroniţii. Azi lucrurile s-au schimbat. Fosta opoziţie e actuala putere şi pare să fi înţeles că obligaţia fiecărui trăitor pe această planetă e aceea de a contribui la bunăstarea Americii. C-o fi Bechtel, c-o fi Chevron…

Interesant mi se pare că în toată această “dezbatere” pe acest subiect vezi români păruindu-se, dându-şi la măduvă, scuipându-se şi răcnind. Dinspre viitorul beneficiar, Chevron, nimic. Linişte şi relaxare. De ce s-ar implica în tot deranjul ăsta? Ce problemă au ei? Treaba lor e să ia bănetul de aici, să lase în loc otravă şi pustiu şi atât. Pentru restul au ambasadă. Iar ambasada are butoane. Şi, în fine, topoarele au cozi.

Pentru final ar trebui să explic cât de importante sunt resursele pentru dezvoltarea unei ţări, cât de disperată a devenit lupta pentru accesul la resurse şi cât de uşor, în ultimii 20 de ani, am cedat noi bruma de resurse pe care o mai deţinem, pentru a hrăni prosperitatea altora. Rahat! Astea sunt prostii pe care le ştie toată lumea şi care intersează, de fapt, foarte puţin. Între binişorul multora şi excepţional de binele câtorva puţini, cu acces la sanatoriul Parandărăt şi drept de semnătură, fireşte că ăştia cu semnătura vor alege mereu foarte binele lor. E simplu. Că nu au toţi ambiţia de a fi compătimiţi de taximetrişti precum Becali ( care ” a furat, da’ a dat şi la săraci!”).

Ne aflăm în una din acele situaţii în care, evident, interesele cetăţenilor intră în violentă coliziune cu interesele ( mai mult sau mai puţin obscure) promovate de anumiţi politicieni. Pentru politicieni regula jocului pare a fi simplă: le iei jocul şi după aia faci ce te taie capul şi-i fuţi în gură pe prostovani. Pentru prostovani cetăţeni regula pare a fi ceva mai complexă: v-am pus acolo ca să faceţi ceea ce vă cerem. Toată istoria asta legată de exploatarea gazelor de şist poate fi o bună ocazie pentru ca raporturile dintre cetăţean şi cel ales să fie reaşezate în cadrul normal şi sănătos. Doar că şi de data asta, ca şi de atâtea alte ori, asta cu protestul e lungă, plicticoasă şi nu poţi conta pe rezultat. Oricum, cine clipeşte primul a pierdut.

13 Comments

Filed under Capitalismul proletar, Rabbi zice

13 responses to “Şist, şest, şiş

  1. Este clar ca in loc sa fim independenti energetic vom fi dependenti si de “Ursul Rosu “si de “Uncle Sam”care fac orice in afara de a face pomeni.Trebuie sa fi cretin sa crezi ca cineva ne va vinde gazul asta ieftin cand cei doi dulai vor aranja pretul de o sa ne usture.Deci nu vom castiga nimic in schimb vom ramane fara apa potabila si cu mediul facut praf.Doar daca romanii n-ar vinde companiei Shevron, apa tehnica pentru sistemul lor cu o plata serioasa,cam ca sampania.(SIC!).Ar fi bine ca in loc sa se calce pe bataturi si sa sprijine pe toti puternicii ,SRI-ul sa caute cine i-a platit pe acesti lobbisti care nu le tace gura in sprijinirea unor companii dubioase care sa ne lase fara resursele naturale si asta gratuit ca ce platesc acesti “vulturi”este un mizilic.De castigat o sa aiba cei cu banii in conturile din paradisele bancare.

  2. exista un lucru de necontestat: uraganul in economie creat de exploatarea de catre sua a gazelor de sist si, mai nou, a petrolului de sist, nu va putea fi ignorat multa vreme. atata vreme cat sua vor deveni din ce in ce mai independente energetic, atata vreme cat emisfera sudica isi va avea alimentarea in enormele rezerve de gaz de carbune ale australiei, restul lumii va trebui sa aiba un set de reactii. unele lucruri se intampla deja (ieftinirea carbunelui american pe piata europeana, pentru ca in sua nu mai are cautare), altele sunt in proces de desfasurare (atitudinea mult mai prietenoasa a consiliului european fata de gazele de sist), altele se vor intampla in viitorul apropiat (deschiderea exploatarilor in toata lumea, in paralel cu ieftinirea hidrocarburilor conventionale). ca sa fie clar: exploatari de sist vor fi in romania. ce e de facut e o legislatie clara cu proceduri transparente si cu pedepse exemplare pentru problemele de mediu create.
    altfel spus, problema e politica, nu ecologica, pentru ca tehnologiile de protejare ecologica exista. totul depinde de cat de mult sunt obligati exploatatorii sa le puna in practica.

    • mary_lou

      De ce oare Franța nu are o atitudine prietenoasă față de gazele de șist, interzicând exploatarea lor pe teritoriul Franței?

      • stii sa faci diferenta dintre o judecata de valoare si una de fapt? eu nu am spus nicaieri ca exploatarile de sist sunt bune sau rele, pentru ca nu ma pricep, ci, pur si simplu, ofer o descriere a ceea ce se intampla deja. spre deosebire de multi „priceputi” care-si dau cu parerea. eu am vorbit doar despre impactul economic, la a carui analiza ma pricep, care nu poate fi ignorat. nu stiu cat isi va permite franta sa ignore fenomenul. cert este ca romania isi permite mult mai putin.

    • VictorCh

      “…emisfera sudica isi va avea alimentarea in enormele rezerve de gaz de carbune ale australiei…”
      1. Habar n-aveam ca exista pe undeva (pe oriunde) rezerve de GAZ DE carbune, eu nu stiam decat de gaze de sonda (neglijez – ca nefiind natural, nativ – gazul de cocserie), de rezerve de gaze naturale si de rezerve de carbune, iar despre gazele de carbune credeam ca sunt produse “hic et nunc”, “la fata locului”, nu stiam ca reprezinta combustibili fosili.
      2. Sunt TARE curios sa aflu oare in CE masura ar fi Australia dispusa sa-si imparta “echitabil” rezervele mentionate cu Africa de sud (regiunea subecuatoriala a Africii, nu statul) si cu tarile sud-americane care n-au (sau nu prea au) resurse energetice fosile exploatabile (ca nu-s toate Venezuela). (Sau aici a fost luata in calcul o “medie ponderata” a resurselor energetice de genul “daca sase familii nu mananca niciodata carne si o alta familie mananca cate o gaina pe zi, atunci in medie cele sapte familii consuma fiecare cate o gaina pe saptamana”?)

  3. Pe ce putem paria ca dupa ce afacererile americane cu energie se duc dracului a doua zi vin cu o sursa de energie aproape gratuita pentruca este imposibil sa nu le aiba (tehnologia) deja’ in seifele companiilor petroliere, cand intr-un litru de apa se gaseste destul hidrogen cat sa fie multumit dl Severin.Dar cum ar face orice om inteligent daca ar gasi o mina de aur de cateva miliarde de tone,primul lucru ar fi de al astupa urgent.

    • VictorCh

      Dupa “al astupa” (fara cratima) nu ma mai mir ca “mina de miliarde de tone” a devenit de genul masculin…

  4. Cae Indru

    Romania verde, curata, fara cianuri si fara gaze de sist ! Respect si sustinere pentru Alburnus Maior si GISC Barlad !

    • VictorCh

      Habar n-am “despre CE anume este vorba in propozitie” (CE-or fi entitatile al caror nume a fost mentionat) – da’ numele stravechii localitati nu era (parca) Alburnus MaJor? (E drept – pe de alta parte – ca “la aia” “major” se citea “maior”; da’ TOT “major” se scria…)

  5. VictorCh

    “…argumentele cu care încearcă să se achite de obligaţii sunt două: independenţa energetică şi locurile de muncă….”
    “independenţa energetică”? CE anume ar insemna asta? Sa inteleg ca americanii aia “confectioneaza” gazele de sist si ni le dau noua in mod neconditionat (eventual pe datorie cu scadenta la Sfantu’-Asteapta) si fara putinta (din partea lor) de reziliere a contractului? Ca altfel TOT “independenti” suntem si acum: contra-cost ne este livrata prompt orice cantitate din orice combustibili fosili comandam (si daca nu ni le vor mai furniza furnizorii traditionali, “este COADA la usa” de amatori sa ni-i furnizeze (eventual cu un oarecare minim adaus la pret – vreun “mizilic” de (sa spunem) 20% peste pretul actual).
    “locurile de muncă”? CATE (concret, pe obiective) – atat in cifra absoluta cat si in procentaj din cantitatea (numarul) de forta de munca neocupata la nivel national (sau MACAR regional) si asigurate pt CAT timp?

    “…vom ramane fara apa potabila si cu mediul facut praf…”
    Nu stiu (nu ma pricep) in CE masura acest mod de exploatare ne-ar face praf mediul, dar SIGUR ne-ar consuma toata cota de CO2 care ne-a fost acordata prin conventia de-nu-stiu-unde. Cu certitudine mai castigati am fi daca pt perioada in chestiune am vinde altei tari – industrializate si in suferinta prin depasirea cotei sale proprii – partea din cota noastra pe care ar consuma-o “astia”, si cu sumele de bani astfel obtinute ne-am ajuta in cumpararea (de la chiar acea tara sau de la terti) de alti combustibili.

COMENTEZI?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s