Urzeala tronurilor – ghid de întrebuinţare

În primul rând le-aş atrage atenţia cetăţenilor indignaţi de măcelul din ultimul episod – ăla în care e mierlită baba şi cu fi’su- că e vorba despre un film, aşa că n-are niciun rost să reclame la sectorist, n-are cu ce-i ajuta. Nici Ponta n-are cum îi învia pe ăştia din familia Stark, nici USL-ul, nici Kovesi… Vă vine sau nu să credeţi, dar nici măcar Băsescu n-are ce face la faza asta.

Trebuie apoi inserată neplăcuta informaţie că filmul ăsta are la bază o carte. Mai exact un domn a scris o carte ( de fapt vreo cinci ditamai volumele), iar cei de la HBO s-au apucat să facă un film după cartea asta. Nu sunt un consumator al genului, aşa că mărturisesc umil că n-am rezistat decât la primele două volume, după care am revenit la chestiile alea plicticoase pe care le citesc eu de obicei.

Va trebui, deci, să acceptăm că, uneori, scriitorii mai fac boacăne din astea. Adică îşi mai omoară personajele. Ştiu că Shakespeare ar merita cel puţin o interdicţie de intrare în Schengen pentru măcelul din Hamlet, dar n-ai ce-i face, aşa i-a venit lui. Alăturarea dintre Shakespeare şi George R.R. Martin poate părea deplasată, dar vedeţi voi, şi asta e una din chestiile alea pe care le poate face un scriitor şi scapă nepedepsit. Există o multitudine de motive pentru care scriitorii ajung să îşi omoare personajele; aş enumera doar câteva: dinamica naraţiunii impune asta, există o morală care trebuie subliniată, apare tema sacrificiului, sunt bulangii, au boală pe propriile personaje, sunt dilii, ca să-şi oftice cititorii, erau beţi ş.a.m.d. În literatură încă nu s-a ajuns la nivelul ăla de democraţie în care deciziile scriitorului legate de evoluţia dramatică a textului sunt luate plebiscitar, pe baza consultării cititorilor.

Aşa că, desigur, vociferările astea sunt nostime, ameninţările cu boicotul HBO sunt simpatice, făgăduinţa că “în veaţa mea nu m-a m-ai uit la un serial de la HBO, să şti” e impresionantă, dar e degeaba. Parol! Şi mie mi-ar fi plăcut să-i văd pe Romeo şi Julieta căsătoriţi ( iar il băgăm pe Shakespeare în schemă!), cu o droaie de copii, ajunşi pe la vreo 40 de ani, Romeo cu burtică, ceva chelie şi trăgându-i câte o creştinească bătaie muierii Julieta, când vine el seara pilit de la o ieşire “cu băieţii”, da’ nea Shakespeare n-a vrut.

Ştiu că un anume gen de literatură v-a învăţat că binele învinge mereu, că ăia răi o iau în bot, iar ăia buni, până la urmă, ajung mari scule de traforaj, dar şi aia tot ficţiune e. Voi n-aţi învăţat nimic de la referendum, de la coabitare? Vivat Joffrey, tata bulangiilor!

13 Comments

Filed under carti citite de altii

13 responses to “Urzeala tronurilor – ghid de întrebuinţare

  1. ei, si cu joffrey vei avea avea probleme, foarte probabil chiar in episodul urmator.
    cert e ca filmul asta, ca si cartile de la baza, axplica foarte misto jocurile puterii. or, in razboi, nimeni nu e nevinovat. cei din familia stark au facut greseli pe banda rulanta, din primele pagini ale seriei, asa ca ce li s-a intamplat pana acum e consecinta logica a actiunilor lor politice. iar lannisterii… toata lumea ii uraste (inclusiv eu), dar sunt doar mai putin ipocriti in lupta pentru putere, nu mai cruzi sau mai rai decat cei din celelalte tabere.

  2. radu

    da’ mai e ceva de vazut pe HBO…ca nu prea am remarcat, in ultimul timp

    • VictorCh

      – Penurie de “semnul intrebarii”?

      – Comedii – si eventual “filme de familuie”.

      (Da “Animal Planet”, “National Geografic”, “Discovery” et ceteram ejusdem farinae CE cusur au? Nu figureaza in grila furnizorului de semnal TV prin cablu?)

  3. Mda. Unii s-au gândit deja la treaba asta (cu “democratizarea cărţilor”) şi au început deja să acţioneze. Au pornit cu cărţile de poveşti şi aşa lupul nu o mai înghite pe bunicuţa ci o bagă în şifonier iar vânătorul nu mai omoară fiara ci o sperie. Pe bune!

    Revenind, episodul următor în care o să fie “Nunta Regală” o să tot auzim “Ploile din Castamere”. Fără număr, fără număr…

  4. Pingback: Game of Thrones - Page 84

  5. Adevărul e că se cam înmulțiseră personajele și autorul nu mai prididea cu ele, așa că le-a mai rărit.

  6. Oare numai eu si Berenger credem ca nu despre serial e vorba in textul lui Rabbi?😀

  7. danny

    Din ce am inteles eu. Robb nici nu era personaj principal in carti. Aia de la HBO l-au facut mai “important” decat ii este rolul. Dar toti revoltatii o sa aiba o satisfactie majora in urmatorul episod…😉

  8. Problema mea e ca nu mai scrie George ultimele doua carti pentru a vedea ce-i poate imaginatia la final …

  9. Secenele sangeroase si intorsatura pe care a luat-o serialul nu sunt nici pe departe atat de socante pe cat e reactia publicului (in special, american). E dureros ca astfel de cretini exista in societate si chiar functioneaza mai bine decat noi. Au job-uri mai lejere, situatii financiare infinit mai bune decat noi si muci de melc in cutia craniana.

    Lectia pe care ne-o da GOT nu se refera la respectarea cuvantului dat si nici la realism vs fabula atunci cand vine vorba de televiziune/literatura, ci la faptul ca viata este 99% noroc si 1% transpiratie. Intr-o societate normala, bazata pe aptitudini si valori, orice om care a inceput sa zbiere in fata monitorulu/televizorului cand Robinel a pupat miaua, ar fi fost mutat urgent la adunat de nuci, undeva departe de societate.

    Am ajuns in era in care putem face diferenta intre prosti si oameni, avem Facebook, Twilight, Lady Gaga, Wrestling, etc. Nu mai este nevoie sa-i cautam, se demasca singuri. Australia ar fi un loc perfect, nu sunt sigur daca putem planta nuci acolo…

  10. VictorCh

    “…nici pe departe atat de socante pe cat e reactia publicului (in special, american).”
    Am inteles ca – pe vremea difuzarii initiale a serialului “Om bogat, om sarac” – eroului care interpretase rolul personajul negativ (fratelui rau) din film i-a fost DE DOUA ORI incendiata casa drept pedeapsa pt felul in care personajul sau se purta cu personajul pozitiv, fratele bun. (Se pare ca reprezentantii acelui public au dificultati in disjungerea eroului (personajului interpretat) de persoana actorului care il impersoneaza.)

    “…viata este 99% noroc si 1% transpiratie.”
    Bagsama ai scos cu totul din ecuatie “inspiratia”, intuitia* (capacitatea de a ajunge la concluzia corecta chiar daca datele analizabile sunt prea putine / nesemnificative / disparate pt a permite un rationament logic corect si pertinent) precum si talentul, “dotarea” nativa.
    * Norocul si intuitia nu stau pe acelasi scaun: nici un nivel de intuitie nu te poate feri (spre ex) de caderea pe tine a unui meteorit din cosmos, sau a trasnetului in timpul unei excursii – sau de un atac al propriului patruped care intre timp a turbat, sau care este innebunit de cine-stie-ce factor necunoscut. Pe “Titanic” au murit destui oameni destepti si cu intuitie.

    “…ar fi fost mutat urgent la adunat de nuci…”
    Nu-i o activitate pra intelectuala pt un asemenea exemplar? (Unde mai pui faptul ca aceasta activitate ii mai SI pune la indemana proiectile prin aruncarea carora in capul preopinentilor sa-si exprime delicat dezacordul…)

    “…putem face diferenta intre prosti si oameni…”
    Cam in acelasi fel in careputem face diferenta intre metru si scara: nicicum. (Sunt categorii disjuncte, nu sunt antonime / complementare una alteia: un om poate sa fie destept / prost sau nu, o fiinta desteapta / proasta poate sa apartina sau sa nu apartina speciei umane (asta ca sa nu mai vorbesc de faptul ca semnificatia figurata a cuvantului “om” presupune existenta si a altor caracteristici inafara de apartenenta biologica la specie).

    “Australia ar fi un loc perfect, nu sunt sigur daca putem planta nuci acolo…”
    Dar de acceptul australienilor esti sigur? (Ca parca Australia nu era o colonie de-a noastra ca sa-i putem impune acceptarea cui vrem noi…)
    (Eventual pe vreo insula nepopulata… Iar nucile ar putea fi eventual inlocuite cu nuci-de-cocos…)

  11. Pingback: Game of Thrones S03E09 | Assassin CG

  12. Cum dispun de viteza unui melc ranit la “oo” si, in plus, mai uit pe unde comentez, revin cu cateva clarificari menite doar sa ma linisteasca moral… dupa 20 de zile.

    Voi incerca sa urmez tiparul convenit (de catre tine).

    “Bagsama ai scos cu totul din ecuatie “inspiratia”, intuitia, precum si talentul, “dotarea” nativa.”

    Si aceste lucruri pe ce se bazeaza, ti le comanzi undeva? Inspiratia, inteligenta, intuitia, talentul si dotarea nativa tin 100% de noroc. Te nasti cu ele sau ti le cultivi pe parcursul vietii (in cazuri exceptionale) dar tot de noroc depind. Toate calitatile unui om si intamplarile care il formeaza tin de soarta, daca crezi altceva, inseamna ca esti naiv. In realitate oamenii au un control infinit mai mic asupra vietii decat isi imagineaza. Iar asta se resfrange si asupra reusitelor in viata, oamenii “deosebiti” care au reusit in viata, in pofida conditiei precare, au reusit pentru ca au fost inzestrati de natura cu anumite calitati si apoi soarta le-a zambit (-noroc-). Geniile cred ca sunt singurii oameni care, nascuti in medii diferite, tot ar incerca sa urmeze acelasi tipar, la infinit. Desigur, nici ei nu vor reusi fara noroc.

    “…putem face diferenta intre prosti si oameni…”

    Credeam ca e destul de evident ca sunt sarcastic…

    “Dar de acceptul australienilor esti sigur?”

    Nu ma refeream exclusiv la prostii nostri, ci la toti de pe planeta. Australienii oameni* (ironie, nu e nevoie de o lectie de anatomie) pot veni sa locuiasca cu noi, oricum planeta va fi destul de aerisita, cu exceptia Australiei, care va fi suprapopulata. Avand in vedere ce fauna exista in Australia vom lasa natura sa-si urmeze cursul.

COMENTEZI?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s