«État voyou» ?

Pierre Lellouche, deputat francez şi dobitoc amator, califică statul român, într-o răsteală de marţafoi supărat pe şifonier, drept «État voyou».
Motivul acestei delicate manifestări de afecţiune a dobitocului franţuzului, membru al “grupului de prietenie România-Franţa”, l-ar reprezenta atitudinea statului român faţă de ţigani.

Presa românească, preluând declaraţia leluşului, a tradus acel «État voyou»  fie ca “stat golan”, fie “stat derbedeu” sau ceva de genul ăsta. De fapt asta ar fi expresia echivalentă americănismului “rogue state”, termen prin care e desemnată Coreea de Nord de exemplu. Statul român ( ca orice stat!) e, fără îndoială, criticabil sub multe aspecte, dar sub nicio formă nu se poate califica în categoria în care vrea să îl introducă franţuzul. N-are sens să ne bosumflăm de fiecare dată când cineva ne critică, dacă acele critici ne pot folosi la ceva. Dar acum chiar nu e cazul.

Dacă e să vorbim despre statul român şi beteşugurile sale o putem face. O puteau face şi franţujii, la momentul aderării noastre în UE, când puteau foarte bine cere corijarea acelor defecţiuni din funcţionarea statului român care pot tulbura minunata poză de grup europeană. La vremea aceea însă francezii erau mult, mult mai ocupaţi să ceară. Şi au cerut! (Nu greşea mult Băsescu vorbind despre “tainul” cerut de franţuji). Franţa a fost, la acel moment, printre cei mai lacomi “parteneri” europeni. Pentru că, hai să lăsăm naibii prostiile şi să recunoaştem, am intrat în UE cumpărându-ne sprijinul pentru aderare.

Când vine vorba despre problema ţiganilor, e o altă discuţie. Putem lejer admite că statul român a rasolit-o în privinţa integrării acestei minorităţi. Dovadă stau palatele cu multe turnuleţe, merţanurile de neam prost, maneleala naţională şi telefonul care nu mai e în buzunarul de la rucsac (deci lipsa lui). S-ar fi putut, desigur, prelua sclipitorul model franţuzesc de integrare, cel folosit de ei pentru integrarea magrebienilor. Doar că modelul acela implică prea multe răzmeriţe, Parisul în flăcări şi alte asemenea delicatese pentru care nu suntem foarte pregătiţi. Acum, e drept, nici magrebienii nu sunt oameni, necum cetăţeni, ci doar nişte sclavi de pe plantaţiile din fostele colonii, care pot veni în Franţa să joace fotbal, să fiarbă cuş-cuş în mici şi nostime prăvălioare şi atât.

Chiar în problema ţiganilor, soluţia franceză, foarte europeană, de secol XXI, s-a numit: expulzarea! UE, ne-UE, cetăţeni europeni sau ba… umflaţi-i! Tres chic! Sigur, menţionarea bârnei din nara lor nu modifică deloc efectul gravitaţiei asupra buşteanului din năsoiul nostru, dar… na!

“dans votre pays malgré les milliards d’euros déversés par l’Europe pour aider la Roumanie à intégrer correctement” îi răspunde Lellouche ambasadorului nostru, care a găsit potrivit să protesteze într-o stilistică, e drept, discutabilă. Miliardele de care vorbeşte Lellouche nu sunt chiar miliarde, nici deversate. Dar bani au fost, chiar dacă mai puţini şi mai degrabă picuraţi decât “deversaţi”. Iar banii ăia s-au întors binişor de unde au venit, cu larga complicitate a statului român şi a reprezentanţilor ţiganilor (care au apucat, totuşi să se lingă bine de tot pe deşte). Pentru că bună parte din paralele astea au fost fituite tot prin tot felul de fundaţii şi mişculaţii oengiste şengheneze. Dar nici asta nu scuză indolenţa şi nesimţirea statului român, de acord.

Căzând de acord că avem o problemă cu ţiganii, atunci va trebui să admitem şi că asta nu e doar o problemă a României, ci una europeană. Pentru că nu poţi să spui că “Apele române”, contractele de consultanţă, BRD ( în care statul român a tot pompat bani), Dacia etc. etc. sunt giugiuc, bune la Franţa, că aşa e în UE, dar când vine vorba de ţigani noi îi expulzăm, să se spele românii pe cap cu ei, iar noi după aia îi înjurăm.

De fapt marea ticăloşie, enorma nesimţire a lui Lellouche, care exprimă un punct de vedere larg împărtăşit nu doar de politicienii francezi, se citeşte în subsolul afirmaţiilor sale. Ceea ce încearcă Lellouche să le aducă aminte autorităţilor române sună cam aşa: avem un pact! noi vă dăm nişte bani, un fel de taxă de protecţie, iar voi uitaţi de dreptul de liberă circulaţie, de drepturile omului în general, şi îi ţineţi pe ţigani acolo, iar nouă ne trimiteţi doar medici, oameni cu şcoală!

Dincolo de asta, problema integrării ţiganilor rămâne. Şi soluţii nu se văd încă. Sprijinul european, devine evident, e doar declarativ.

2 Comments

Filed under Oy-oy!

2 responses to “«État voyou» ?

  1. Lasind la o parte ca in Franta gasesti poate cei mai populisti politicieni din UE, facindu’l si pe Domnu’ Dan sa paleasca de invidie, problema tiganilor e de fapt un mare mare paradox.
    Pe de o parte UE cere integrarea lor, pe de alta parte tot UE se da cu curu’ de pamint sa se respecte dreptul minoritatilor la individualitate culturala. Nu poti sa’i bagi la pirnaie pe tigani sau macar sa le interzici sa’si insoare odraslele la 12-13 ani ca le oprimi cultura, dar dupa aia cind vezi fata de 16 ani, insurata si deja la al treilea copil te plingi ca nu cresc aia mici educati si europeni.
    Cat despre tovarasu Lalouche, trebuie invitat sa faca o plimbare seara prin zona Saint Dennis din nordul Parisului, de preferat pe jos si imbracat la costum. Dupa, daca scapa, discutam si cum e cu integrarea asta, poate ne dau ei exemplu cu au integrat africanii din fostele colonii.

    • VictorCh

      “Pe de o parte UE cere integrarea lor…”
      …si NU ne prezinta nici macar un singur exemplu despre CUM ar trebui realizata (PRACTIC) aceasta integrare, despre cum o fac ei… (Sau stiu eu gresit si O FI EXISTAND vreun stat membru UE care sa fi aplicat cu succes integrarea tuturor* tiganilor cetateni europeni de pe teritoriul lor (sau macar a unei MARI fractiuni* dintre acestia)?
      * Asta vrea sa insemne ca NU ma refer la “integrarea” sporadica, individuala a cate vreunui muncitor / specialist (intamplator decent) de etnie roma care s-a intamplat sa migreze incolo la fel ca si reprezentantii altor categorii economico – socio – profesionale**, ci la integrarea lor masiva, ca grup inchegat (EXACT asa cum si suntem acuzati ca nu i-am integrat noi), caci altfel, individual, cred ca TOTI – INCLUSIV respectivii oficiali – stim MACAR CATEVA exemple de romi PERFECT integrati (la noi).
      ** Caci eu ma refer la “tigani” in sensul modului lor de COMPORTARE / GANDIRE (indiferent de etnia careia ii apartin), NU in sensul apartenentei la vreuna sau alta dintre etnii: pe de o parte nu mi se pare mai scuzabila / mai suportabila “tiganeala” vreunui roman / ungur / turc / etc decat cea a “tiganilor get-beget”, si pe de alta parte am cunoscut (eu personal) DESTUI reprezentanti CUMSECADE ai etniei rome – pacat ca acestia din urma par (cel putin dupa cum si cat “se vede”) sa constituie doar o relativ firava minoritate in cadrul etniei lor.

      “…poate ne dau ei exemplu cu au integrat africanii din fostele colonii.”
      …SAU – la libera lor alegere – despre succesul integrarii (de catre ei, in societatea lor) a tiganilor europeni resortisanti romani.

COMENTEZI?

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s