La parterul blocului meu ( Nu e blocul meu, n-am devenit apropitar de beton îngrămădit, dar de vreme ce locuiesc în el, zic că e al meu; ipoteza că aş fi eu al lui fiind mult mai puţin atrăgătoare) exista o măcelărie. S-a închis. De fapt nu “s-a închis”, că măcelăria n-are diateză reflexivă. A… Read More Mor măcelăriile
Peretele din faţă era alb, ca o cârpă spălată de prea multe ori. Lemnul mesei era gălbui. Nasul aprodului roşu, cu firişoare vineţii desenându-se într-un păienjeniş de neînţeles. Abajurul lămpii verde obosit, jigărit, lucios. Rochia femeii grase, năduşite, care îşi făcea vânt cu un evantai improvizat dintr-o revistă strident colorată şi care îşi dregea vocea… Read More Procesul
Într-o competiţie sportivă, cel mai bun ar trebui să învingă. Nu cel mai bun teoretic, atemporal, nici cel mai virtuos, cel mai fără de păcat, ci strict cel care se mişcă mai bine în confruntarea respectivă. În fotbal chestia asta nu se întâmplă. La fotbal lucrurile funcţionează altfel. Dacă nimereşti un gol norocos sau îşi… Read More De ce nu-mi place fotbalul
Ea şi el. El serveşte masa. Pentru ca la etajul IX, al acelui bloc, din acel cartier, din acel oraş al României, nu se mănâncă, se serveşte masa. El mestecă haiduceşte, la două buci, îndesând cu o bucată de pâine chifteaua care parcă n-ar vrea să încapă în gura de bărbat matur, alegător hotărât, cu… Read More Condimentul
1. Acum câţiva ani, un trecător cu privirea pe aleile acestui blog îmi transmitea un consistent mesaj de apreciere. Pe scurt, omul aprecia că scriu “cu înjurături”, se mai întâmpla să intre în dezacord cu zicerile mele, dar păstra o constantă apreciere pentru băgările, futuielile şi pizdarisirile care îmi însoţeau spusele. Habar n-am cum… Read More Sudalma – expunere de motive
Orice mi-aş fi propus să scriu, zilele astea, ar fi fost degeaba. Deşi mai vechi,textul de mai jos e perfect valabil şi acum. Ziua 1 Azi a venit primaru’ cu unu’. Zicea că ei dă startu’ la campanie, la noi în comună. Se uita lumea urât la ei. Pe urmă au zis ei ca… Read More Jurnal de campanie
Din motive care nu au de ce interesa, am scotocit prin nişte texte mai vechi şi aşa am dat peste povestea reformei pauperiene. Scuturat şi aerisit puţin e numai bun de recitit. În Pauperia sistemul politic nu era perfect, dar putea fi socotit funcţional. Nimic nu funcţiona perfect. Dar pauperienii se obişnuiseră cu… Read More Reforma din Pauperia
-Albul e plicticos! a explicat pisica de treflă, întorcând ceaşca şi lăsând zaţul sa se prelingă în zoaie premonitorii. -Da-da-da, albul, albul e de rahat albul. De rahat e albul. Rahat! corbul de zgură avea răul obicei de a repeta cuvintele anapoda, fără nicio noimă, însoţind fiecare rostire cu enervante bătăi din aripi. Era întotdeauna… Read More Non-alb
Cum politichia am rezolvat-o, e cazul să ne ocupăm puţin şi de muzichii, că şi ăsta e un subiect din care ne putem încăiera la fel vânjos ca în cele politiceşti. Şi, tot precum în cele politiceşti, avem şi aici pafarişti, afoni, plagiatori, urechişti şi habarnişti. Iar când vine vorba despre Eurovision e tot pe… Read More Hai să nişte Eurovision!
Cum nici el nu e chiar maharajah, ci doar un bulibaşă mai lovit de streche, nici ea nu e chiar pomadă pentru ochi şi încă vieţuieşte, Traian Khan i-a tras prinţesei lui ( corect ar fi fost: “lu’ prinţesa lui”), în loc de ditamai Taj Mahal-ul, un fel de partid, ca să aibă mândreţea cu… Read More Taj Matahal
Moshe Mordechai 