Ministerul Afacerilor Externe face un anunţ prin care îi povăţuieşte pe rumâni să evite bălăceala în haşdoioul bulgăresc, pentru că saramura bulgărească e condimentată cu praf de hepatită, iar dumnealui statul se îngrijeşte de ficatul cetăţeanului. Nişte agenturi de turismărie sar din garsoniere să protesteze, pe parte economică. Păi cum să crească madam economia şi… Read More Dincolo
Cel mai mare necaz cu tâmpiţii nu e că sunt mulţi, ci că au idei. Un astfel de tâmpit a avut o astfel de idee: bre, ce-ar fi ca în loc de şcoală, să-i ducă alde diriga, pe ciutani, la mici şi berică? să se înveţe, ‘tu-i în ciorapi de mucoşi, cu viată de alegător!… Read More Şcoala altfel sau şcoala altădată?
Nu ştiu dacă “scrisoarea deschisă” e o specie literară, gazetărească sau o formă de exhibiţionism. Observ, în schimb, că a devenit o întreprindere foarte la modă, există o inflaţie de “scrisori deschise”, o adevărată erupţie de autori de scrisori deschise şi un bizar belşug de cosemnatari ai unor astfel de epistole – aceştia din urmă,… Read More Singurătatea autorului de scrisori deschise
Într-o societate cu nuielele bine prinse în snop, opoziţia e chestia aia la care te uiţi când nu mai pricepi ce bâzâie puterea. Dincolo de literatura de gazetă, broşurile de popularizare “Consumaţi Democraţie, că e făcută cu ouă de ţară şi brânză de la ţăran!”, opoziţia ar trebui să funcţioneze, în mod esenţial, ca un… Read More Dunga de la elasticul chiloţilor opoziţiei
Orice s-ar spune, suntem un popor interesant. Când îşi ies apele din matcă şi ne inundă, noi le luăm la mişto, poate se simt de rahat şi pleacă. Hlizim ca proasta la robinet când e de jale, dar ne mozoleşte compasiunea când te aştepţi mai puţin. Atunci când useloşii (sau o parte din ei) au… Read More Graţiela lu’ Becali
Homo discutabil sapiens a devenit un mare consumator de apocalipsă. O apocalipsă de proporţii biblice e dificil de livrat, presupune un montaj sofisticat, o desfăşurare logistică de anvergură şi mai ales o distribuţie imposibil de construit. Există, totuşi, în cea mai obama dintre democraţii, un consistent pachet de zeloţi care pot jura că trăim fix… Read More Consumatorii de apocalipsă
Dacă eşti invitat la masă şi gazda a decis să omită ouăle umplute, apocalipsa salatei de icre şi “platouaşul” alianţei salam-telemea-măsline sau răcnetele globaliste ale dejunismului, năvălite recent şi îndrăzneţ în spaţiile cu geam termopan, cum ar fi “suşi de casă” ori somonul de supermarket sau “turkey la cuptor” (“turkey” fiind un fel de curcan… Read More Pârţul obligatoriu
Cum încă n-am optat pentru stilul de viaţă amish, musai să încep o relaţie cu o firmă de cablu. Teoretic am mai multe opţiuni, practic o să vedem imediat cum stau lucrurile. Cu cei de la UPC am mai avut de-a face şi mi se păreau ok – pachet de programe ok, net bun, totul… Read More Eu şi cabliştii
Există actori faimoşi, actori talentaţi, actori carismatici şi Chuck Norris. Aici urma un banc cu Chuck Norris, dar lui Chuck Norris nu-i plac bancurile, iar eu mă mişc mai greu în cărucior cu rotile, deci făra bancuri. Când vine vorba de film, de actorie, inevitabil, intrăm în parlamentul subiectivismului, pentru că nu folosim toţi aceleaşi… Read More Ochii care se văd
Carevasăzică nişte agitaţi l-au busculat pe onor ministrul culturii, Daniel Barbu. Situaţie în care ar trebui să discutăm despre violenţă, atitudinea faţă de violenţă şi fenomenele paranormale care ne-au adus în situaţia de a avea ca ministru al culturii un personagiu precum Daniel Barbu. Suntem, totuşi, o naţie cu bâzdâc, aşa că vorbim despre gazele… Read More O ţară cu ţandăra sărită
Moshe Mordechai 